Topeşti, locul unde artei populare i-au crescut noi lăstari

 

Pe marginea unui eveniment deja anunţat

 

 

Sub semnătura domnului V. Surdoiu, în articolul „Nestemate folclorice, la Topeşti”, cotidianul Gorjeanul a relatat succint despre evenimentul de marţi, 12 februarie a.c. de la „Căminul cultural din Topeşti, unde a avut loc ,,Salonul de iarnă al artelor populare”.

Evenimentul fiind totuşi, unul de excepţie pentru noi, revenim cu câteva comentarii asupra lui. Deoarece, prin organizarea şi manifestările adiacente, poate chiar prin istoria alegerii acestui locaş pentru desfăşurarea unor evenimente de amploarea celui amintit, reprezintă  un bun exemplu de urmat pentru multe localităţi.

Mai întâi, trebuie precizat că edificiul de la Topeşti, nu mai poartă vechiul nume, de „cămin cultural”, aşa cum încă mai scriu unii „din viteză”! Ci, prin proiectul de reabilitare a lui şi atribuirea localităţii Topeşti a etichetei de „Sat european” acest locaş este numit europeneşte, şi pe bună dreptate, Centrul Comunitar Topeşti!

Acest centru deci, nu se mai poate numi „cămin” cultural şi nici activitatea lui nu mai e în veşnică „hibernare” cum era până mai ieri! Nişte oameni de mare inimă, Telu Jerca, Butiuc Ion, Dan Macarie şi Vasile Surcel cu susţinere din partea primarului Costel Buzianu şi a preşedintelui pe probleme culturale al Consiliului Local Tismana, domnul Nicolae Tomoniu, au refăcut din ruina în care căzuse, un local cum n-a mai fost el niciodată. Nu numai prin faptul că are încălzire centrală şi grupuri sanitare, vis tare îndepărtat pe vremuri, dar şi prin faptul că aici se bun bazele permanentizării unor activităţi culturale, de instruire a unor formaţii dansuri şi de grup vocal, precum şi punerea în valoare a patrimoniului local.

            Pe lângă parada formaţiilor artistice, evenimentul central al „Salonului de iarnă”, încă de la intrare, se puteau remarca în holul Centrului Comunitar, atât expoziţia de pictură a copiilor cât şi semnalarea corespunzătoare a faptului că aici se poate vizita zilnic atelierul de lucru şi „Expoziţia de ţesături populare” de la etajul Centrului Comunitar.

Prin ce se deosebesc acestea faţă de alte asemenea expoziţii din alte părţi? Prin cuplarea cu alte proiecte. Copiilor li se pune la dispoziţie nu numai „material didactic” pentru a-şi da frâu liber imaginaţiei lor de copii dar la iniţiativa  profesorilor Maria şi Costel Jerca, pe la centrul comunitar şi pe la şcoală, se perindă frecvent o serie de specialişti, invitaţi sau parteneri ai unor ONG-uri care sunt în permanent contact cu copii. Bunăoară, voluntarele Proiectului EuroHouse, Géraldine Ader (Franţa) şi Olga Kolesnyk (Ucraina), au programate  în fiecare săptămână întâlniri cu elevii din Topeşti şi aşa va fi tot timpul anului şcolar, până în vacanţa din vară!

            O altă idee marca „Topeşti” care ar trebui extinsă şi în alte localităţi, este combinarea unei activităţi culturale cu una lucrativă. Expoziţia de ţesături populare, unde sunt expuse lucrări ale elevelor participante la cursurile de pregătire, face casă bună cu însuşi atelierul pentru producţia covoarelor olteneşti! Acolo lucrează cu multă tragere de inimă Maria Drumen, Mihaela Văcaru de la Topesti, Filomela Tistere şi Claudia Draghescu de la Sohodol dar tot acolo se ţin şi cursuri de iniţiere cu elevele şcolii Topeşti.

Salonul unde sunt expuse lucrările este spaţios, luminos, şi foarte curat deşi se lucrează, scoţând în evidenţă bunul simţ şi profesionalismul institutoarelor.

In privinţa aspectelor ce ţin de partea artistică, lucrurile au şi aici un specific local. „Ansamblul de Datini şi Obiceiuri populare TISA” condus de doamna Maria Corlan Mischie nu numai că a scos lucruri noi din lada de zestre a poporului român cum fi „Şezătoarea  înălbitului pânzei” dar cu curaj, a cooptat în ansamblu chiar şi prichindeii din grădiniţa de copii! „Şezătoarea  înălbitului pânzei” ne readuce în memorie o veche cutumă din zăvoaiele Tismanei de altădată, o ocupaţie arhaică a ţărancelor noastre, care a cântărit mult la crearea în anii 1950, a Cooperativei „Arta Casnică” Tismana.

Iată o modalitate de a face şi istorie prin activitate artistică atunci când instructorul este şi el legat de un sat de legendă: Sohodolul Tismanei, leagănul întemeietorilor de ţară românească, basarabii.

Totodată să remarcăm, mai în glumă mai în serios, şi o modalitate de a deveni vedetă cu acte în regula încă de la grădiniţă! Prichindeii TISA nici nu se desprinseseră bine din braţele lui Grigore Leşe în emisiunea de Crăciun a serialului TVR „La porţile ceriului”, când participând la emisiunea ,,Vreau să fiu vedetă” de la Antena1, micuţii de la grădiniţă s-au întors de acolo fiecare cu câte o diplomă. E mare lucru pentru copiii provenind din familii sărace, familii care nu ar putea oferi copiilor lor bucuria unui voiaj la Bucureşti sau prin ţară. Iată rodul unei colaborări perfecte între familiile de elevi, educatoarele Camelia Croitoru, Marioara Motea, Mura Licareţ şi instructoarea Şcolii Populare de Artă.

 Grupul „Mugur de Castan” condus de instructorul Sorin Bivolaru, se ridică şi el la performanţe notabile şi are ca şi ansamblul „Tisa”, susţinerea  directorului grupului şcolar, a Consiliului Local, a primarului Costel Buzianu, care nu uită niciodată că este dascăl atunci când vine vorba despre şcoli şi modernizarea localităţii.

 Dincolo de aceste relatări reportericeşti, nu putem însă să nu tragem nişte concluzii care ne dau totuşi şi un pic de optimism în acest ocean de învrăjbire, de ură şi populism ieftin care se numeşte România de astăzi. Ţară a diversionismului ieftin şi a corupţilor „de ecran”, România renaşte acolo unde au rămas valorile ei cele mai profunde: satul românesc!

Un sat românesc însă, care încet, încet, prin oamenii lui, îşi ridică propriile valori la nivelul celor europene, anulând pe zi ce trece vechea diferenţă dintre sat şi oraş, fenomen specific epocii ceauşiste.

Tismana însăşi, trecută cam brusc de la sat la oraş, începe să-şi depăşească handicapul, apar noi servicii specifice oraşului, cum ar fi cel de salubrizare, îşi personalizează turismul spre unul ecumenic, un turism al liniştii, al reculegerii şi nu al băuturii şi manelismului, îşi reabilitează centrul civic, Casa de Cultură îşi dezvoltă noi instituţii de conservare a patrimoniului propriu, cum ar fi muzeul deschis recent, organizând în acelaşi timp instruiri, evenimente şi manifestări specifice oraşelor.

„Salonul de iarnă al artelor populare” urmează unor manifestări de nivel judeţean de anul trecut, organizate de instituţii de stat sau private, organizaţii ale sectorului civil care şi-au propus ca teren de desfăşurare, Tismana, Valea Tismanei sau un sat al oraşului.

Iar noi, tocmai de aceea am scris aceste marginalii la un articol, ca semn că dincolo de o ştire obişnuită de presă, viaţa îşi are regulile şi evoluţiile ei. Că independent de detractorii din spectrul politic, în ciuda permanentelor şicane de populism ieftin pe care le primim în şedinţele Consiliului Local, oraşul Tismana merge pe o linie ascendentă!

 

Nicolae Tomoniu, Preşedintele Comisiei Cultură – Învăţământ a Consiliului Local Tismana

Rodica Neamţu, supraveghetor Muzeul Costumului Popular Gorjenesc Tismana

 

 

Articol scris pentru cotidianul Gorjeanul – Târgu Jiu

 

Centrala termică a Centrului Comunitar Topeşti, asigură funcţionarea lui continuă

 

 

 

Restartare site

 

  Alte ARTICOLE

 

Site www.tomoniu.ro

 

© Copyright Fundaţia Tismana – 2006

Aici situl „Cu noi găsiţi orice!”

 

Conversaţi cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro